RO
HU
EN
DE
Home | Contact
IBEK
De ce Casa din Lemn? Intrebari
Intrebari frecvente
De ce IBEK?

- lemn masiv de structura
- placi aglomerate
- materiale incleiate pe baza de lemn
- materiale structurale nelemnoase
- materiale nestructurale (auxiliare)

Sisteme de contructii
SISTEME DE CONSTRUCTII DIN LEMN
- Rame din lemn (timberframe) – SUA, Canada
- Panel (fertighaus) – Germania, Austria
- Cadre din lemn (traditional) – Elvetia, Germania, Austria – HUFHAUS
- Casa din barne si grinzi, panel plin sau masiv - Scandinavia

 

Materiale utilizate in fabricarea caselor pe structura de lemn
- lemn masiv de structura
- placi aglomerate
- materiale incleiate pe baza de lemn
- materiale structurale nelemnoase
- materiale nestructurale (auxiliare)

Lemnul in stare naturala
Din punctul de vedere al utilizarii in structuri de rezistenta a lemnului ca atare, pe langa faptul ca lemnul este un material “heteropolimer”, este foarte important faptul ca proprietatile fizice si mecanice sunt diferite in functie de directia anatomica.
Lemnul difera in functie de planurile de sectionare ortogonale, prezinta o structura anizotropa. Directiile anatomice sunt: - axiala sau in lungimea fibrei, radiala sau perpendicular pe fibre si tangentiala sau paralel cu fibrele.
Prin lemnul masiv in stare naturala se intelege materialul care dupa debitare sufera prelucrari mecanice de baza ca: sectionare, retezare, rindeluire, slefuire, frezare, in urma carora legaturile naturale dintre diferitele elemente anatomice nu au fost distruse, respectiv nu au fost necesare imbinari mecanice sau incleiate.
Cele mai uzuale specii de lemn de  structura sunt in principal rasinoasele ca: molid, duglas, pin, foioase ca: stejar, salcam, in cazuri rare (dupa efectuarea de tratamente termice) fag, paltin, gorun. Folosirea cu precadere a speciilor de rasinoase este justificata in principal de prelucrabilitatea usoara, proprietatile de forma, de dimensiune, fizice si mecanice favorabile, precum si din considerente economice. Acestea nu exclud folosirea lemnului de foioase.
Proprietatile fizice care influenteaza utilizarea lemnului in structuri:
  • densitatea
  • umiditatea
  • umflare-contractie
  • comportarea la caldura
  • proprietati de ardere
a. Densitatea – se determina in principal in functie de specie dar si in functie de locul de exploatare, umiditate, latimea inelelor, structura interioara etc.
Relatia de calcul a densitatii este: Du=Mu/Vu (densitatea la umiditatea u este relatia dintre masa la umiditatea u si volumul la umiditatea u) si se exprima in g/cmc sau kg/mc.
Utilizarea speciilor care au densitatea sub 0,40 g/mc nu este recomandata.
Densitatea lemnului masiv – fara distanta dintre celule – indiferent de specie si alti factori de influenta este 1,56 g/cmc.
Densitatea diferitelor specii utilizate ca lemn de structura: -
b. Umiditatea – la elemntele de structura se determina umiditatea neta a lemnului pe baza relatiei: u=(Mn-Mo)/Mo*100, % (Mn – masa neta la umiditatea u, Mo – masa neta la umiditatea 0).
Umiditatea se determina in functie de locul de utilizare pe baza umiditatii relative a aerului respectiv conditiile climaterice, astfel:
  • incaperi acoperite, inchise, incalzite, aerisite: - 9±3 %
  • incaperi acoperite, inchise, neincalzite, aerisite - 12±3 %
  • incaperi acoperite, deschise pe o parte - 15±3 %
  • expuse la actiunea directa a efectelor conditiilor meteorologice - = 18 %
  • in pamant si apa - = 30 %
In cazul elemntelor de structura cel mai frecvent se utilizeaza lemnul cu umiditatea de     12 %, care este umiditatea de echilibru a lemnului la 20°C si umiditatea relativa a aerului  de 65 %. In acelasi timp aceasta valoare reprezinta si umiditatea de referinta si comparatie a materialelor lemnoase.
c. Umflare – contractie – lemnul in intervalul de umiditate de saturatie si de lemn absolut uscat prezinta fenomenul de umflare si contractie, valori fata de care este exprimat procentual. Marimea umflarii si contractiei este diferit in functie de directia anatomica, aparitia ei este nedorita si poate fi chiar periculoasa.
Aparitia sa determina: - modificari dimensionale
  • aparitia crapaturilor
  • aparitia de tensiuni interne
  • aparitia fenomenului de “subdimensionare”
Problemele pot fi eliminate sau diminuate prin urmatoarele actiuni: - alegerea si respectarea umiditatii de echilibru
  • utilizarea sectiunilor potrivite (ex. lemn fara inima)
  • respectarea stricta a tehnologiei de fabricatie si constructie
  • utilizarea de elemente “supradimensionate” pentru a contracara contractia.
Modificarile dimensionale difera de la o specie la alta dar si in functie de directia anatomica: longitudinal 0,3 %, radial 5 %, tangential 10 % (valori pentru molid).
d. Comportarea la caldura – ca la orice material, caldura cauzeaza dilatarea si in cazul lemnului, insa acest fenomen este contracarat de contractia prin eliminarea de apa.
In cazul lemnului de structura acest fenomen este ignorat.
e. Proprietati de ardere – lemnul este un material care arde. Acest fapt constituie un inconvenient in alegerea lemnului ca material de constructie, in special in ochii laicilor si a celor care nu cunosc in profunzime aceasta proprietate a lemnului. Din punct de vedere al structurii, lemnul in comparatie cu alte materiale prezinta multe aspecte favorabile.
Lemnul este un izolant termic, astfel straturile interioare se incalzesc mai lent, fapt care determina ca structurile de lemn sa-si pastreaza proprietatile de rezistenta un timp relativ indelungat. Formarea carbunelui pe suprafata lemnului in urma arderii reduce intensitatea arderii,  mentine portanta elementelor timp mai indelungat
Constructiile din lemn sunt proiectate luind in consideratie si proprietatile de ardere a lemnului.
Viteza de ardere  reprezinta propagarea arderii in profunzime la foc care creste in intensitate in timp.
Rezistenta la foc este timpul necesar salvarii vietii respectiv a bunurilor de valoare in conditii de mentinere a portantei elementelor. Astfel rezistenta la foc poate fi de 30, 60, 90, 120, 180 minute. Rezistenta la foc a constructiilor de lemn se incadreaza in limita minima de 30 minute, iar prin tratamente de ignifugare a lemnului si folfosirea materialelor ignifuge se poate mari usor la 90 minute sau chiar mai mult.
Elemente de structura incleiate din lemn: se utilizeaza in cazul in care dimensiunile materialului de baza nu dau sectiunea sau lungimea elementelor dorite.
Marirea dimensiunilor se poate face dupa una dintre directiile dorite sau multiplu, pana la toate directiile posibile. La utilizarea si in special la dimensionarea acestor elemente se va lua in calcul coeficientul de slabire a rezistentei de 16 %, respectiv calitatea adezivului utilizat la incleiare. Elementele incleiate se utilizeaza si din considerente economice. Se poate utiliza lemn de sectiune si lungime mica pentru obtinerea elementelor de mari dimensiuni. Totodata se obtine un material mai rezistent la modificarile dimensionale sau deformarile specifice lemnului natur.


Placi aglomerate din lemn
Materiale aglomerate din lemn sub forma de placi care se utilizeaza in structura de rezistenta a caselor din lemn pot fi : - placi stratificate (placaj, panel)
  • placi din aschii de lemn (PAL)
  • placi din aschii orientate de lemn (OSB)
  • placi fibrolemnoase cu diverse densitati (MDF, HDF, PFL)
Placile stratificate se compun din doua straturi exterioare din furnir si un miez, care poate fi furnir in mai multe straturi (placaj) sau lemn incleiat (panel).
Caracteristici fizice: - densitate 0,40~0,60 g/cmc (exceptional 1,40 g/cmc)
  • umiditate 5~15 %
  • modificari dimensonale in functie de umiditate – longitudinal si transversal 0,01~0,02 %, in grosime 0,25~0,30 %
  • conductivitate termica 0,15 W/mK

Placi din aschii de lemn se obtin prin presare de covoare realizate din aschii si adeziv. In functie de marimea aschiilor pot fi uni sau multistratificate.